Timp de un deceniu, România şi Bulgaria au făcut echipă, după intrarea în Uniunea Europeană, ocupând, inevitabil, ultimele două locuri ale oricărui clasament economic, social sau cultural.
În tot acest timp, orgoliul naţional românesc s-a hrănit cu mulţumirea că nu am fost, în general, pe ultimul loc al pomenitelor clasamente, de unde un tratament uşor superior, cumva ironic, aplicat vecinilor bulgari. Uite că acum europenii rup această frăţie, prilej cu care ne putem exprima nemulţumirea faţă de cei ce, vezi, dragă Doamne, au ce au cu noi şi ne nedreptăţesc.
Desprinderea de Bulgaria, care nu va mai fi monitorizată şi, mai mult, a fost lăudată de oficialii Uniunii, a fost fin ironizată de unii oficiali români, atâta cât a fost băgată în seamă, lucru nedrept, pentru că dacă e să socotim cu numere, sunt multe domenii în care bulgarii ne pot da liniştiţi lecţii.
Este adevărat că bulgarii poate nu o duc strălucit, au problemele lor economice, politice, cu corupţia sau cu criminalitatea. Dar au şi multe lucruri bune, care i-au făcut să ne depăşească în multe privinţe.
Aşadar, pe numere, de la cele mai simple la cele mai grele.
82% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat, 92% dintre gospodăriile bulgăreşti, scrie
Mediafax.
Un român cheltuie în medie, într-o vacanţă, 124 de euro, un bulgar cheltuie 179 de euro.
În 2017, în România 26% dintre tinerii între 30 şi 34 de ani aveau studii superioare finalizate, în Bulgaria procentul creşte la 33%.
În cazul României o persoană din cinci (19,7%) aptă de muncă trăieşte într-o altă tară din UE. În cazul bulgarilor proporţia este 12%.
Bulgaria are una dintre cele mai scăzute rate de impozitare din Europa – 10% impozit pe profit, 0% pentru câştigurile reinvestite în judeţe în care rata şomajului este cu 25% mai mare decât rata medie din ţară (203 judeţe în 2016). 10% impozit pe venitul personal, 5% impozit pe dividend, iar calculatoarele, software-ul, noile echipamente şi utilaje dispun de 50% amortizare anuală.
Plastic vorbind, un român lucrează până pe 23 iunie a unui an, adică 174 de zile, adică 47,5% din an pentru a-şi plăti povara fiscală – taxe, impozite şi contribuţii sociale. Bulgarul se eliberează de taxa fiscală pe 18 mai.
Bulgarii deţin 60% din piaţa japoneză de iaurt, o piaţă unde 40 de milioane de oameni sunt consumatori constanţi. Nu castraveciori, nu cefe groase sau altele din stupidităţile repetate pavlovian de personaje emfatice dâmboviţene, ci iaurt. Iaurt urmat de feta şi de caşcaval şi de carne de pui, toate bulgăreşti şi toate trimise în Japonia.
Cu ceva vreme în urmă agenţa chineză Xinhua anunţa că 870 de magazine cu iaurt bulgăresc vor fi deschise în China, în parteneriat cu o companie locală şi cu o reţea de supermarketuri internaţională. Este iniţiativa unei companii bulgăreşti prezentă în 85 de ţări de pe cinci continente – numele nici nu mai sunt importante.
Cu banii UE, bulgarii îşi promovează iaurtul în Rusia şi Brazilia.
Nu o să mai întreb, ipocrit, dacă ştiţi vreun produs românesc care să fie în stare să susţină 870 de magazine în China, să ocupe 60% din piaţa japonează şi care să fie prezent în 85 de ţări. Sau dacă ministrul nostru al agriculturii are iniţiative de promovare şi susţinere a vreunui produs, în acelaşi fel cum o fac bulgarii.
Guvernul bulgar a aprobart un plan de acţiune cu date ferme pentru adoparea euro în 2021, la noi ministerul Teodorovici vorbeşte de 2014, dar mai avem de lucru la inflaţie şi la unele dobânzi.
Bulgarii au 3,4 computere tomograf la 100.000 de locuitori, noi avem 1,1. Au mai multe aparate de rezonanţă magnetică, de trei ori mai multe angiografe şi tot de trei ori mai multe mamografe.
Chiar dacă e foarte puţin, bulgarii alocă 0,78% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, în timp ce la noi alocările au scăzut constant, ajungând la 0,48% din PIB.
Consumatorii industriali din România, plătesc, conform Eurostat, mai mult penru energie decât companiile din Bugaria, dar şi din Slovenia, Ungaria, Olanda, Cehia sau Suedia.
Conducem în topul angajaţilor cu venituri sub limita sărăciei, întocmit tot de Eurostat, cu 18,9% dntre salariaţi, în timp ce la bulgari ponderea este de 11,4%.
Doar 69% dintre tinerii de 29 de ani din România folosesc internetul în fiecare zi, faţă de media din UE de 90%, şi faţă de 78% în Bulgaria, arată tot datele de la Eurostat.
Peste un milion de români şi-au făcut concediul în Bulgaria în 2017, de două ori mai mulţi decât numărul turiştilor bulgari care au venit în România.
În România sunt o mulţime de inşi obsedaţi de numere şi cred că aceasta este una din cauzele lipsei de progres a acestei naţii – nu principala, e adevărat. Aşa că luaţi aceste numere, jucaţi-vă cu ele şi rememoraţi-le, atunci când treceţi Dunărea, spre Ruse.